|
Fragment din “Codul bunelor maniere astazi”, Aurelia Marinescu, Ed. A3-a, rev. – Bucuresti: Humanitas, 2002
FLORILE
Trebuie spus de la bun inceput ca orice cadou se ofera insotit de o floare. Chiar si pachetele sunt mai frumoase daca le ornam cu o crenguta de brad, cu o ramurica de vasc, cu niste imortele sau, de ce nu, cu putin asparagus.
Reguli si sfaturi
- Nu se ofera si nu se tin in casa flori artificiale, oricat de bine le-ar imita pe cele naturale. Este de prost gust.
- Cu putin efort si imaginatie, mai ales in anotimpurile calde, se pot oferi flori de camp sau flori rare, pentru a nu cumpara mereu aceleasi cinci garoafe imbobocite, banale si rigide.
- Trebuie evitate florile prea mari sau prea pretentioase (cale, glasiole, ibiskus, nuferi) pentru ca s-ar putea sa nu fie pe gustul gazdelor si se transporta greu. Mai degraba, asemenea flori se trimit printr-un comisionar. Toate florile sunt frumoase dar, in general, un om delicat prefera florile delicate, ca anemonele, lacramioarele, violetele, ghioceii, macii, lalelele, brandusele, margaretele, gerbera, tufanele si multe altele. Fiecare sezon are florile sale. Sa nu le ocolim de dragul originalitatii, cu gandul ca orhideele sunt mai distinse. Nu sunt!
- Florile se ofera de catre domn, cu capetele spre gazda. Ultima va spune „Ce frumoase sunt!”, in nici un caz „Nu trebuia, sunt asa de scumpe!”.
- La noi in tara exista obiceiul de a oferi flori in numar impar. Se spune ca totul in aceasta lume are pereche, iar cea care le primeste completeaza buchetul In schimb, la ceremonii funebre se aduc flori in numar par. Chiar si jerbele respecta aceasta regula.
- Nu se dau flori barbatilor decat daca se afla la spital.
- Imediat ce am primit flori le asezam intr-un vas cu apa. Cand asteptam musafiri, vom avea la indemana, gata pregatite, vase de diferite marimi.
- Cand oferim flori cu o anumita ocazie, rostim in acelasi timp si o formula de felicitare. Daca se ducem cand mergem intr-o vizita, nu spunem nimic, In schimb, gazda va multumi, le va admira si in nici un caz nu va spune: „Vai, nu trebuia sa va deranjati!” sau „De ce ati dat atatia bani cand sunt atat de scumpe?”
- Florile nu se refuza in nici o situatie. Nu imitati gestul de prost gust al actritelor din dramoletele vazute la TV, care arunca la cos cu dispret superbul buchet primit de la un admirator indezirabil. Florile n-au nici o vina, iar gestul este mitocanesc. O puteti face cand sunt vechi si ofilite, evident „revalorificate” din casa oaspetelui, dar dupa plecarea acestuia.
Nu cumparati flori la intamplare!
Am citit intr-o carte de memorii o povestioara foarte draguta care vine in sprijinul pledoariei mele pentru florile deosebite.
Trei chirurgi romani sunt trimisi la Paris la un congres. Acolo, o personalitate de exceptie din lumea medicala ii simpatizeaza si ii invita la masa, in locuinta sa. Prietenii calui care povesteste aveau rude la paris si nu duceau lipsa de bani, asa incat sumpara care un buchet enorm de flori si se prezinta la adresa respectiva. Gazda le multumeste politicos cu un zambet, pune florile in apa si le ofera o bautura in asteptarea celui de-al treilea musafir , care intarzia.
De ce intarzia? Povestitorul marturiseste ca, avand putini bani, se dusese la o florarie modesta pe langa care trecuse intr-o zi. Acolo gaseste niste flori cum nu mai vazuse nicaieri, e surprins de pret, dar le ia, prea erau minunate, luindu-si totodata rams-bun de la parfumul pe care dorea sa-l cumpere sotiei.
In sfarsit suna la usa gazdei, se scuza pentru mica intarziere si ii ofera delicatul buchet. Reactia gazdei este surprinzatoare: se lumineaza la fata si-l intreaba cum de a gasit acele flori pe care le vinde doar o florarie speciala, unica in tot Parisul! Si in continuare aproape ca nu-si mai poate lua ochii de la ele. Dl.dr. Pascu – autorul cartii in care am gasit acesta intamplare – a avut noroc, iar parfumul acela chiar ca a meritat sacrificiul!
La spital: nu se duc flori prea mari sau cu miros puternic. Este bine sa ne gandim de acasa in ce vor fi puse – nu e greu sa aducem chiar noi un vas potrivit ...
Ghivecele: exista o aversiune – nemotivata – impotriva ghivecelor cu flori. Daca este vorba de un pomisor pitic ornamental, de o frumoasa azalee sau de un cactus nostim, nimic nu ne opreste ca le oferim unor prieteni. S-ar putea ca acestia sa se bucure de darul primit ani in sir, gandindu-se cu drag la noi. Ne interesam insa daca au sansa sa fie bine primite. Cunosc persoane care adora cactusii, dar si persoane care ii detesta.
Comisionarul: din cauza saraciei in care am trait vreme de decenii, am uitat un obicei pe cat de comod, pe atat de elegant: sa trimitem flori prin comisionar. Multe florarii dispun de oameni care ne pot face serviciul de a duce un buchet de flori la o anumita data si ora. Trebuie sa avem grija sa-i indicam comisionarului adresa amanuntita, pentru a nu-l sili sa rataceasca cu buchetul in brate printr-o padure de blocuri. Vom comanda buchetul, il vom plati anticipat, vom intreba daca cel care il duce este platit de firma respectiva (daca nu, ii vom achita si lui anticipat drumul). Vom trimite o data cu florile o carte de vizita cu cateva randuri adresate destinatarului. Nu vom trimite buchete anonime decat daca tinem cu tot dinadinsul sa producem incurcaturi neplacute intr-o familie! Cel care primeste florile va da si el un bacsis comisionarului si va semna de primire. Apoi va multumi fara nici o intarziere, telefonic, celui care i le-a trimis.Ce util este un astfel de serviciu cand vrei sa fii un om bine crescut si sa trimiti niste flori – de exemplu, a doua zi dupa o vizita – unor persoane in casa carora te-ai simtit bine! Ce surpriza placuta va avea fiica noastra cand va primi de la colegii de clasa un buchet cu optsprezece trandafiri albi in ziua in care isi sarbatorestye majoratul! (de data asta se face exceptie de la regula care interzice, in Romania, sa oferim flori in numar par.) Sa nu ne sperie sumele pe care trebuie sa le platim. Sunt infime in comparatie cu bucuria pe care o producem celor pe care ii iubim si ii respectam!
Limbajul florilor. Sa spunem cateva cuvinte si despre limbajul florilor. Poate sunt superstitii, dar exista persoane care tin seama de ele, astfel ca, inainte de a cumpara si de a darui flori, e bine sa ne gandim putin, ca sa nu comitem gafe. Despre cale se zice ca aduc ghinion (eu nu cred – si mi le cumpar singura). Florile rosii inseamna iubire si pasiune, cele galbene gelozie, cele albe puritate. Dar nu toate florile sau culorile au o semnificatie. In orice caz, nu vom duce unei matusi in varsta, de la care asteptam o mostenire, un buchet de nu-ma-uita si nici mamei sotului o specie de cactus ce creste spectaculos si poarta numele popular de „limba soacrei”!
|